Grupul national de studiu si practica YOGA
Organizatie membra a Uniunii Europene de Yoga



Zahir, povestea nespusa

Cel mai recent roman al lui Paulo Coelho are ca tema obsesiile

Editura Humanitas va lansa in aceasta saptamana cel mai recent roman

al lui Paulo Coelho, "Zahir", o ...
Cel mai recent roman al lui Paulo Coelho are ca tema obsesiile

Editura Humanitas va lansa in aceasta saptamana cel mai recent roman

al lui Paulo Coelho, "Zahir", o carte despre povestea nespusa a vietii,

despre acele persoane, obiecte sau ganduri care devin obsedante si sunt

percepute ca unic scop in viata. Coelho este unul dintre cei mai bine vanduti

scriitori ai lumii, cu romane traduse in aproape 60 de limbi si comercializate

in 65 de milioane de exemplare in 150 de tari. Scriitorul a promis ca va

veni in Romania la inceputul lunii octombrie. Interviul de mai jos a fost

oferit EVZ de Editura Humanitas, care va publica "Zahir" in Romania.

Care este ideea centrala in "Zahir"?

Paulo Coelho: Surprizele apar - si nu totdeauna suntem pregatiti

pentru ele. Cand totul in viata noastra pare perfect organizat, atunci

apare pericolul, pentru ca ceea ce se numeste "organizare" este in realitate

o poveste care ne-a fost spusa si care nu are nici o baza. In aceasta carte

incerc sa explorez povestea care nu ne-a fost spusa, folosind ca personaj

principal un scriitor de succes care se vede dintr-o data parasit de sotie

si trebuie sa-si redescopere viata. Dar in loc sa faca un pas inainte si

sa descopere alte ocazii, el se lasa covarsit de intrebarea "de ce m-a

parasit nevasta-mea?", care se transforma in Zahir-ul sau.

Ce este un Zahir?

Conform scriitorului Jorge Luis Borges, ideea de Zahir vine din traditia

islamica si se apreciaza ca a aparut aproximativ in secolul al XVIII-lea.

Zahir, in araba, inseamna vizibil, prezent, imposibil de a se face nevazut.

Ceva sau cineva cu care, odata ce am intrat in legatura, ajunge sa ne ocupe,

incet-incet, toate gandurile, incat nu mai reusim sa ne concentram la nimic

altceva. Aceasta se poate numi sfintenie sau nebunie.

In carte, sotia scriitorului este celebra, are succes, independenta

profesionala, dar cu toate astea il paraseste. De ce?


Una dintre marile capcane ale fiintei omenesti este "cautarea fericirii".

Esther, sotia scriitorului, desi are multe reusite in toate domeniile,

nu este fericita. Si, invers fata de cum procedeaza cei mai multi - care

pur si simplu se amagesc si-si fac de lucru ca sa nu fie nevoiti sa se

gandeasca la sensul vietii - ea se hotaraste sa plece in cautarea a ceea

ce se cheama "fericirea".

Cum ne putem intelege destinul

In acel moment, ea decide sa devina corespondent de razboi.

Exact. Un razboi este totdeauna o experienta care ne duce pana la limitele

omenesti, cand aratam tot ce avem mai bun sau mai rau. Campul de lupta

patrunde in fiecare zi in casele noastre, prin televiziune, dar nici astfel

nu intelegem mai bine sensul vietii noastre. In realitate, omul a promovat

o serie de valori (bani, putere, estetica) ce ii cer o daruire totala,

care-i justifica lupta, viata; toate astea il impiedica sa se opreasca

sa-si puna intrebarea: "Sunt fericit?". Omul isi poate intelege destinul

atunci cand se opreste si se intreaba daca este fericit in ceea ce face

sau cu persoana alaturi de care-si imparte zilele. Dar lucrul acesta cere

mult, foarte mult curaj. In carte, cei doi aveau o relatie perfecta, deschisa,

cu toate astea femeia pleaca. Ce este in realitate institutia casatoriei?

Incerc sa o analizez din punctul de vedere al propriei mele experiente

ca fiinta umana.

Pana la ce punct "Zahir" este autobiografic?

Cartea se bazeaza pe multe experiente de-ale mele ca scriitor si ca

om. Toate cartile au un aspect autobiografic, deoarece nu putem sa transformam

decat propria noastra experienta. Dar sunt in continuare casatorit cu sotia

mea, care este artist plastic si careia i-am dedicat cartea.

Credeti ca Zahir-ul face parte din experienta noastra universala

ca fiinte umane?


Zahir-ul poate sa fie o persoana, munca noastra, un obiectiv, dar care

- in loc sa ne ofere bucuria de a incerca sa-l atingem - ne deviaza spre

o obsesie maladiva. Din nefericire, toata lumea trece prin aceasta experienta.

Un Zahir ne poate conduce spre un obiectiv sau este doar un obiect

dorit?


Una este sa-ti urmezi visele si sa crezi in semnele care arata drumul:

avem un obiectiv anume, dar ne bucuram de placerile drumului. In cazul

Zahir-ului, nu exista aceasta bucurie a fiecarui pas, este numai angoasa

de a obtine cu incapatanare ceea ce credem ca este necesar in viata noastra.

Dintre cartile pe care le-ati scris, care este cea mai aproape

de Zahir?


Fiecare carte este altfel si exprima o anume stare a sufletului meu.

Ceea ce caracterizeaza cartile mele nu e atat tema, cat stilul - sa fie

direct, dar nu superficial.

Care va sunt scriitorii preferati?

William Blake, Henry Miller, Jorge Luis Borges, Jorge Amado.

Coelho scrie ca sa gaseasca raspunsuri

Cum isi scrie Paulo Coelho cartile?

Ca o plonjare in subconstientul propriu. Ma las dirijat de intrebarile

pe care mi le pune sufletul, dar pe care mintea inca nu le-a inteles prea

bine. In procesul scrierii imi descopar propriile raspunsuri.

Sunteti unul dintre autorii cei mai bine vanduti din lume. In ce

fel experienta aceasta v-a modificat perceptia asupra literaturii?


Pe masura ce calatoresc, citesc corespondenta electronica cu cititorii

sau tin conferinte, inteleg ca azi cartea este la fel de importanta cum

a fost muzica pentru generatia mea.

Credeti ca in lumea occidentala, intr-o epoca in care exista un cult

pentru celebritate, mai ramane loc si pentru intelectual?


Eu cred ca intelectualul poate fi celebru si trebuie sa trateze acest

lucru cu respect, fara prejudecati, incercand sa-si foloseasca faima pentru

a imbunatati starea actuala a lumii. Sunt mai multe exemple bune, cum ar

fi Peter Gabriel sau Bono.

Este posibil, prin literatura, sa impacam cultura populara cu cea

academica?


Cultura populara de azi este cultura academica de maine.



sursa: Evenimentul Zilei

Alte articole din categorie:

Matthieu Ricard: Habits of happiness
Cultura Ritmului Incetinit
Terapia iertarii - I
Terapia iertarii - II
De cind a incetat munca sa fie munca?
Manifestatie impotriva timpului care trece
Cele 16 reguli ale lui Bob Parsons, dupa care sa traiti
10 solutii pentru a-mi respecta hotararile
Swami Kuvalayananda
Cuprinsul spiritual al muncii
Un geniu isi ia ramas bun
Accident pe platourile de filmare
Mozart la Ateneu / Despre muzica si maini
Calatorie in creier
Studii de urmărire de lungă durată evidentiază un beneficiu considerabil al tratamentului homeopat








  Noutati

Noutati Gnspy
Yoga in Bucuresti - progr...
Moeciu 2016 in plina desf...
Moieciu 2016 - Program
 

Din experienta cursantilor Yoga
Trairi dupa primul trimes...
"Repere" care au disparut
teama de Dumnezeu
 

Articole Gnspy
Credinta
Proiectul "De vorba cu Bu...
Petitie la CNA privind re...
 

Articole Zen
Povestea cheii
Dacă mergi la piată. (sau...
Un petic de hartie
 

Revista Presei
Matthieu Ricard: Habits o...
Cultura Ritmului Incetini...
Terapia iertarii - I
 

Aparitii editoriale
Revista Romana de Yoga 2
Yoga Sutra
Parintele Tiberiu Visan -...
 



2002-2015 © gnspy.org