Grupul national de studiu si practica YOGA
Organizatie membra a Uniunii Europene de Yoga



Yoga, o cale de transformare

Trei praguri marcheaza progresul unui yoghin, primul fiind reestimarea generala a valorilor sale. Dupa acest prim prag urmeaza "A Doua Nastere", revelatoare a individualitatii. In ...
Trei praguri marcheaza progresul unui yoghin, primul fiind reestimarea generala a valorilor sale. Dupa acest prim prag urmeaza "A Doua Nastere", revelatoare a individualitatii. In acest moment omul poate atinge pragul constiintei depline. Cele cinci emancipari si cele cinci accederi (parveniri) sunt mijloacele acestei transformari.

Omul se intrupeaza pentru a opera o transformare fantastica. Fiind insa plonjat total in "viata exterioara", el pretinde in general niste facultati care inca nu-i apartin. Astfel el se considera o persoana unica dotata cu anumite calitati, si isi exprima aceasta aparenta unicitate prin expresii curente de genul "eu" sau "mie". El pare intr-adevar sa fie "unul". omul crede apoi ca poate sa actioneze in deplina libertate, avand o incredere totala in capacitatea sa de liber-arbitru. In sfarsit, el se crede o fiinta constienta, dotat cu vointa proprie. O observatie onesta si lamuritoare asupra lui insusi nu l-ar putea aduce decat la constatarea ca daca el nu este decat multiplicitate, in continua miscare, schimbator in functie de dispozitiile sale sau de circumstantele exterioare. UN ansamblu ne-neglijabil de "eu" individuali par sa se lupte pe un veritabil camp de batalie. Ce semnificatie are acest "eu" ? Pe de alta parte, omul nostru se gaseste intr-o stare permanenta de reactii diverse in care modul de a gandi si emotiile sale il intemniteaza definitiv, cu exceptia cazului in care nu este extras de o tresarire constienta. Prizonie al propriilor conditionari si afecte, el nu poate actiona in nici un caz liber ; el suporta modul sau reactiv. In ceea ce priveste pe " a fi constient", acesta va necesita operarea unei treziri speciale, putin asemanatoare cu ceea ce poate experimenta in starea obisnuita de veghe. O prima etapa consta in a deveni constient de "eu"-ul veritabil, inainte de a aborda imersiunea in constiinta deplina. Achizitionarea Vointei corespunde cu emanciparea de atitudinea "a vrea—propriu", dorinta personala, expresia unui voluntarism limitat sau a unei mobilizari intense a personalitatii exterioare aservita de propriile sale dorinte. abandonul, necesar acestei experiente, consta in a se lasa in serviciul Vointei Divine pentru ca aceasta sa se poata apoi manifesta prin el.


I. Pragurile

Fara un efort intens si durabil, omul nu poate sa spere la vreo transformare efectiva. Yoga, cale de transformare prin excelenta, ii va propune un ansamblu de tehnici diverse care sa se adreseze totalitatii sale si care sa ii permita prin practica intensa sa "nasca" la adevarata sa natura. Aceasta transformare interioara este marcata de trei praguri importante.

Primul prag

Acesta consta intr-o re-evaluare generala a valorilor proprii, care sa nu accepte nici un fel de compromis. Trasatura esentiala a acestui prag este trecerea de la viata exterioara la descoperirea sinelui, la realizarea primilor pasi spre interioritate,
[…]

Al doilea si al treile prag

Al doilea prag este a "Doua Nastere" prin care "eu"-ul provizoriu care constituie personalitatea exterioara si "Eu"-ul veritabil se unesc de o maniera indisolubila pentru a fosrma individualitatea. Personalitatea este atunci pe de-a intregul disponibila pentru a manifesta valorile autentice ale inimii, si prin extensie ale adevaratei inteligente facuta din intuitie si discernamant : fara aceasta trezire la "inteligenta inimii", nici o transformare veritabila nu e posibila. Dincolo de acest prag, omul detine intelegerea tuturor fiintelor si a toturor lucrurilor, strapunge totul. El castiga de asemenea si aptitudinea de a distinge in mod spontan adevarul de minciuna. Dezvoltarea sa se continua cu deschiderea spre constiinta deplina si abandonul in Puterea Divina care inseamna Vointa.

Omul ajunge astfel a cel de-al treilea prag, capatul drumului sau, iar aici orice posibilitate de a gresi, si prin urmare de cadere, este exclusa. […]


II. YAMA si NIYAMA: Instrumente ale transformarii

Yama si Nyama, tehnici foarte potrivite pentru depasirea primului prag si pentru continua in buna cunostiinta de cauza spre urmatorul, sunt prezentate ca fiind primele etape ale Yogai si prin practica pot deveni niste comori veritabile. In numar de zece, fiecare cate cinci, prea des prost intelese pentru ca sunt asimilate unei morale rigide si puerile, ele constituie elementele esentiale ale acestei veritabile transformari care va avea ca prima etapa inflorirea completa a sensibilitatii, a valorilor inimii.

Din aceasta cauza, preferam sa traducem "yama" si nyama" prin "emancipari" si respectiv "accederi" mai degraba decat prin termenii utilizati de obicei, "abstinente", "infranari" sau "renuntari" pentru primul, si "respectari" de reguli sau "obligatii" pentru al doilea, care au o conotatie negativa pronuntata.

Cel mai bine am putea descrie aceasta ideea acestei transformari ca o emancipare de tot ceea ce corespunde naturii inferioare a omului, mentinandu-l in obscuritate , pentru a-i permite accesul la adevarata sa natura luminoasca si transparenta.

Ahimsa

Prima dintre aceste emancipatii este "nevatamarea" : a nu face rau de nici un fel, la nici o structura purtatoare de viata. Aceasta este prima conditie care trebuie indeplinita. […]
De obicei termenul folosit pentru a traduce ahimsa este "non-violenta", care a pastrat din violenta doar aspectul sau vatamator. Dar ahimsa are un sens mult mai larg, sinonim cu "forta" sau "ardoare" : Hatha –Yoga oare nu e ea yoga "efortului violent" ? actele violente pot fi chiar salvatoare permitand, de pilda, salvarea vietii cuiva. Vizavi de el insusi, omul e bine sa fie violent in raport cu natura sa inferioara, cu fricile lenea si dezordinea sa.[…]

Satya
A doua emancipare care consista in "veracitate" sau "a nu minti", "a fi drept, adevarat", a se zmulge aparentelor, a dori cu toata fiinta manifestarea dimensiunii reale prin eliberarea de inteligenta discriminatorie. aceasta este satya. A rosti adevarul nu devine decat o simpla consecinta. […]

Asteya
A treia yama este "a nu fura", "a nu-si insusi, atribui" : a nu-si insusi nimic pe nedrept sauf ara a avea cu adevrat nevoie. Ceea ce este necesar nu este definit de nevoiele aparente dictate de numeroase dorinte, ci de ceea ce corespunde cu adevarat conditiei umane. […]

Brahmacharya
A patra yama se traduce prin cuvantul "castitate". […] Nu este vorba insa de abstinenta de la actul sexual, ci de la toate tipurile de emotii care ii sunt inerente cu scopul ca omul sa fie calauzit doar de sentimentul unic al dragostei totale, expresia unei tandreti incomensurabile care este singura capabila de a permite abandonul oricarei cautari egoiste sau a oricarei satisfactii personale. […]
Pentru a realiza aceasta comuniune este necesar ca omul insusi sa invete sa constroleze functia legata de procreatie. Intr-adevar, femeia este legata de un ciclu dat caruia nu i se paote sustrage fara a-shi perturba echilibrul psihologic, in timp ce pentru el, emiterea semintei depinde de o alegere.[…]

Aparigraha
"Non-posesia" sau "saracia" este ultima dintre emancipari.[…] Este vorba despre deposedarea de valorizarile ce pot antrena utilizarea unui obiect, de o aptitudine sau de o situatie. […]

Shaucha
"Puritatea" este prima dintre aceste "accederi", prima dintre niyama.
ea se subdivide in doua mari categorii : puritatea exterioara si puritatea interioara. Puritatea exterioara include corpul locul si orientarea. […] Puritatea interioara este aceea a "fiintei". Ea este fructul posesiei "comorilor celeste" (daďvî sampati) sau a "virtutiilor", care reprezinta calitatile specifice ale fiintei umane (etimologic : "virtus" vine de la "vir",om).

Samtosha
A doua niyama este "multumirea", insa o multumire neconditionala oricare ar fi circumstantele, placerile sau neplacerile, profit sau pierdere, glorie sau dispret, succes sau esec, simpatie sau ura.[…]

Tapas
A treia niyama este "austeritatea", sau renuntarea la lucrurile recunoscute ca fiind indezirabile.[…]

Svadhyaya
A patra niyama este "dezvoltarea sinelui", sau faptul de a se dezvolta pana la punctul de a ajunge la o perceptie si la o constiinta imediata si foarte clara a Sinelui suprem.[…]

Ishvara Pranidhana
Seria de nyiama se termina cu "abandonul in divinitate" sau "a se increde in divinitate"[…]
omul trebuie sa-si faramiteze natura egocentrica, sursa tuturor necazurilor sale. […]

Diferitele etape se insira astfel intr-o remarcabila succesiune : zama si niyama in primul loc ; asana sau postura, asezarea prin excelenta, din care un mare numar de exercitii antreneaza planurile fizice cat si cele energetice ; pranayama, respiratia constienta si ritmata, un remarcabil exercitiu respirator indeplinit cu o atitudine mintala particulara ce permite punerea in contact cu cele mai subtile planuri ale universului, o veritabila rugaciune care consta in a intra in starea de a putea fi primit in sanul lui Dumnezeu ; pratyahara, care consta in distantarea de tot ceea ce prezinta un caracter iluzoriu, totalul dezinteres fata de tot ceea ce simturile au putut sau pot sa perceapa ; dharana, reculegerea, care permite concentrarea constiintei asupra principiului esential ; dhyana, care nu mai este o activitatea ca etapele precedentele, ci o stare speciala care survine doar atunci cand conditiile necesare obtinerii acesteia sunt satisfacute, si care consta intr-o deschidere total aspre o intelegere unde subzista doar gandul lui Dumnezeu ; si in sfarsit, samadhi, in care se instaleaza o stare de constiinta permanenta care corespunde cu fuziunea completa cu totalitatea.

[Revista Franceza de Yoga, nr.13,  , "Treceri, praguri si transformari", ianuarie 1996, pp. 149-162, Traducere: Alina Barlogeanu]

Alte articole din categorie:

Credinta
Proiectul "De vorba cu Bunicii"
Petitie la CNA privind reclamele Romtelecom
Oferta Telecom si managementul Blasfemiei
Moş Crăciun
pentru Rosia Montana(2)
pentru Rosia Montana
Uite de ce iesim in strada pentru Rosia Montana
Am amplasat primele 5 corturi pentru Rosia Montana in Bucuresti, dar avem nevoie de voluntari!
B*una pe zi
Durckheim - Cateva riscuri de practică improprie a exercitiilor spirituale
EXERCITIU (SI) PENTRU COXATROZA
Afectiuni ale Coloanei
FICATUL
TICURILE VERBALE







  Noutati

Noutati Gnspy
Yoga in Bucuresti - progr...
Moeciu 2016 in plina desf...
Moieciu 2016 - Program
 

Din experienta cursantilor Yoga
Trairi dupa primul trimes...
"Repere" care au disparut
teama de Dumnezeu
 

Articole Gnspy
Credinta
Proiectul "De vorba cu Bu...
Petitie la CNA privind re...
 

Articole Zen
Povestea cheii
Dacă mergi la piată. (sau...
Un petic de hartie
 

Revista Presei
Matthieu Ricard: Habits o...
Cultura Ritmului Incetini...
Terapia iertarii - I
 

Aparitii editoriale
Revista Romana de Yoga 2
Yoga Sutra
Parintele Tiberiu Visan -...
 



2002-2015 © gnspy.org