O lectie despre infrapersonalitati
De cand deschidem ochii in această lume, ganduri vorbitoare ne insotesc, dialogand mereu. Nu stim in numele cui vorbesc… pana cand aflam in sala de yoga despre
Infrapersonalitati.
In 1996, cand am facut prima oara cunostinta cu această lume a
Infrapersonalitatilor, m-a speriat complexitatea ei. Tocmai de aceea, probabil, mi-au trebuit atatia ani de munca in sala ca sa disting vocea fiecareia.. Cineva, nepracticant de yoga, m-a întrebat mai demult: „
Este foarte interesant, dar cum se poate lucra pe Infrapersonalitati ?”
Chiar asa, cum decurge acest travaliu intr-o sedinta de yoga ?
„Salutul Lunii”:
Execut primul din cele trei seturi de exercitii.
Il incep pe al doilea: duc mainile la piept, apoi le ridic cu o usoare lasare pe spate. Apare brusc primul gand :
- „
De ce nu pot sa fac altfel cu mainile ? Uite asa, sa zbor.” si-a cerut deodata drepturile
Copilul interior jucaus.
- „
Nu se poate, asa este exercitiul.” – a tasnit imediat raspunsul
Tutorelui, cel care urmarea cu atentie tot ce face.
Am terminat exercitiul si m-am intins pe spate.
- „
N-ai executat al treilea exercitiu” am auzit imediat vocea
Criticului.
Am tresarit cu senzatia de vinovatie. Da, asa era, abandonasem, fara sa-mi dau seama, exercitiul, asa cum copilul paraseste brusc jocul cand nu poate face ce vrea.
- „
Scoala-te si executa si a treia oara” mi-a rasunat in cap indemnul
Activistului.
Au urmat cateva secunde de targuiala,
copilul incercand sa reziste insistentelor sale.
Apoi, a aparut alt gand in final:
- „
Bine, fie de data aceasta, dar data viitoare trebuie sa-l executi pe tot.” – a concluzionat ingaduitor
Tutorele, asa cum parintele face, cateodata, un pas inapoi pentru ca sa obtina in viitor de la copil trei pasi inainte.
Bietul
Copil jucaus, fusese inabusit de atata vreme de imperativele „trebuie sa…”, „asa trebuie”, lansate prompt de triada
Activist-Critic- Perfectionist, incat putin rasfat nu putea decat sa-i dea aripi.
Am asteptat sedinta urmatoare de yoga cu nerabdarea curiosului: oare cum isi vor dezvalui prezenta IFP-urile ?
Reluam „Salutul Lunii”, la inceput cu gandul la
Copilul vulnerabil interior, caruia îi vom adauga, pe rand, la fiecare noua incercare, cate un IFP.
La prima executie, parca uit dintrodata ordinea figurilor, cu tentatia de a le amesteca. Sunt usor alarmata. Tot programul este fragmentat de efortul pe care trebuie să-l faca memoria. Am inteles brusc (si m-am relaxat) „contributia”
copilului jucaus care vroia sa-si desfasoare astfel fantezia.
Cand am adaugat
Tutorele la a doua executie, lucrurile au intrat pe fagasul normal fara nici un efort, ca si cand o mana nevazuta ma ghida. Tot asa,
Activistul si
Perfectionistul si-au pus amprenta asupra urmatoarelor repetitii, modificand ritmul si corectitudinea executiei.
In acesti ani in care am invatat sa ascult dorintele, pledoariile, disputele si frustrarile IFP-urilor, deciziile mele au fost mai bune, chiar dacă uneori am dat batalii pentru a pune surdina insistentelor unora si excesului de autoritate al altora.
Adriana S.
Alte articole din categorie:
Previitor
Ziua de luni...
Zambetul..
Un Paste Fericit
Sa respir... sa ma las respirata
Exercitiul cu Lacul Vietii mele
M-am nascut intr-o zi de .......
Criticul - o alta ipostaza
Perceptii despre Criticul Interior
Udana Jayat
Satya
Despre iubirea de Dumnezeu
Caderile de energie
Dialog cu Criticul meu Interior
O lectie despre infrapersonalitati
