Grupul national de studiu si practica YOGA
Organizatie membra a Uniunii Europene de Yoga



Cuprinsul spiritual al muncii

Ne indreptam progresiv catre recunoasterea faptului ca, in mentalitatea folclorica si pentru societatea de tip traditional, economicul ramane cenzurat de morala.

Ne indreptam progresiv catre recunoasterea faptului ca, in mentalitatea folclorica si pentru societatea de tip traditional, economicul ramane cenzurat de morala. Virtutile "ecologice" ale acestei economii sunt egal umaniste si coercitiv-represive.



Mai intai, este de retinut ca harnicia nu inseamna doar supunerea trupului la imperativul productivitatii. Mai inainte de orice, harnicia este o calitate morala. Omul harnic este apreciat, demascat si ridiculizat fiind lenesul, nu atat rezultatul productivitatii muncii contand, cat atitudinea fiecaruia fata de viata, fata de sine si semeni. Pentru constinta poporana rasplata si realizarea superioara sunt un rezultat nu atat al lucrului sau muncii, cat al harniciei; un produs atat al efortului depus si al activitatii exercitate, cat mai ales un produs a ceea ce persoana umana este.

Este adevarat ca harnicia (calitate si valoare umana) se exercita prin truda. Dar ea este de fapt aceea care asigura orice prosperitate. Calitatea si valoarea omului se exprima in chip concret (si) prin munca; dar aceasta calitate sau valoare (fire sau "natura") este aceea care primeaza, care conteaza mai inainte de toate. Taranul nu doar ca nu incuraja, ci mai degraba defaima, ridiculiza menajarea fizicului si cautarea confortului.



Uneori ne miram pentru ce, in trecut, locuitorii satelor admiteau cu asa mare greutate patrunderea mijloacelor tehno-mecanice de inlesnire a muncii agrare si (mai ales!) al acelora dedicate activitatilor casnice. taranul era mai increzator in manualitatea sa nu atat din ignoranta, cat mai ales din pricina temerii ca tehnologia va afecta caracterul, va ataca increderea in rolul uman, moral si didactic al muncii, va destrama credinta in virtutile harniciei. Pentru omul traditional harnicia in sine constituia un criteriu de evaluare, de cunoastere esentiala a calitatii, firii, caracterului si implicit a destinului unui individ. In cateva dintre textele deja reproduse ridiculizata lene era identificata si in cazuri ca acela al indeplinirii unor actiuni ergonomice prin intermediere, cu mana altuia. Femeia care platea pentru a-i fi toarsa lana, pentru tesutul casnic ori pentru propria imbracaminte era aceeasi cu lenesa propriu-zisa, renegata. Iar lenesa nu era altceva decat prototipul (varianta microsociala) a hidoseniei si perversitatii.



Tema muncii, cu semnificatiile ei complexe, a mai atras atentia, a stimulat numeroase reflectii si a constituit subiect pentru numeroase exegeze monografice. In o viziune romaneasca a lumii: studii de folclor, (Bucuresti: Bucovina, Colectia "Convorbiri literare", 1941), Ovidiu Papadima premergea pe alocuri pe Mircea Vulcanescu si Constantin Noica in privinta consideratiilor despre specificul si sensibilitatea filosofica a gandirii si creatiei folclorice romanesti. In capitolul consacrat temei, intitulat Sfintenia dintii a muncii (p. 83-91), el arata ca intelegerea moderna a muncii - truda ostenitoare, competitie, agonisire oarba, pensie si pensionare - este straina folclorului. Folclorul nu priveste munca "drept o pedeapsa data de Dumnezeu primilor oameni dupa izgonirea din rai". Caci pentru taran Dumnezeu insusi a trudit simplu pentru a crea lumea, dupa care, ca un plugar ostenit, a adormit. In cultura peizana munca este "privita ca o implinire fireasca a vietii", insemnand blestem doar atunci cand devine lacomie de bunuri, necumpatare, pierdere a masurii. Mai mult chiar, munca este aceeea care caracterizeaza metafora existentei superlative, cea a Raiului. Acolo "e arat si cu flori semanat". Acolo literatura orala il surprinde si ilustreaza pe Mos Adam arand. In vreme ce numai existenta monstruoasa, terifianta, a Iadului (unde "Sant campuri urat arate/ si cu spini rai semanate") apare caracterizata de absenta interventiei ergonomice. "In lumea veche munca era o dimensiune a vietii"; "in viziunea acestei armonii () asa cum o aduce, organica, folclorul nostru, si imaginea muncii, cu suferintele ei transfigurate, cu bucuriile ei lucide, isi gaseste locul firesc" - conchidea folcloristul dupa ce remarcase faptul ca in folclor imaginea muncii omenesti este "ridicata la pretul unei legi grandioase, al armoniei universale" (op. cit., p. 84, 85, 86, 88, 91).



Chiar si mult mai tarziu etnologia romaneasca s-a apropiat de aceleasi intrezariri, comprehensiuni sau formulari. "Am putea spune, in consens cu viziunea despre truda zilnica sedimentata in logosul indatinat, ca viata individului este in fond o necontenita lucrare. Fiintarea in social se defineste asadar prin acceptarea clipei ca labor, ca implinire si justificare prin lucrul tradus in actu. De aici si firescul, normalitatea actului muncii omenesti vazut ca o expresie a valorii comunitare a fiecarui membru alcatuitor. () Menirea vietii individului este, inainte de toate, lucrul, realizarea persoanei prin activitatea uzuala, lipsita de spectaculozitate, insa vitala.



sursa

Alte articole din categorie:

Matthieu Ricard: Habits of happiness
Cultura Ritmului Incetinit
Terapia iertarii - I
Terapia iertarii - II
De cind a incetat munca sa fie munca?
Manifestatie impotriva timpului care trece
Cele 16 reguli ale lui Bob Parsons, dupa care sa traiti
10 solutii pentru a-mi respecta hotararile
Swami Kuvalayananda
Cuprinsul spiritual al muncii
Un geniu isi ia ramas bun
Accident pe platourile de filmare
Mozart la Ateneu / Despre muzica si maini
Calatorie in creier
Studii de urmărire de lungă durată evidentiază un beneficiu considerabil al tratamentului homeopat







  Noutati

Noutati Gnspy
Cursuri de YOGA la Bucure...
Moieciu 2017 - Cat costa,...
Yoga in Bucuresti - progr...
 

Din experienta cursantilor Yoga
Trairi dupa primul trimes...
"Repere" care au disparut
teama de Dumnezeu
 

Articole Gnspy
Credinta
Proiectul "De vorba cu Bu...
Petitie la CNA privind re...
 

Articole Zen
Povestea cheii
Dacă mergi la piată. (sau...
Un petic de hartie
 

Revista Presei
Matthieu Ricard: Habits o...
Cultura Ritmului Incetini...
Terapia iertarii - I
 

Aparitii editoriale
Revista Romana de Yoga 2
Yoga Sutra
Parintele Tiberiu Visan -...
 



2002-2015 © gnspy.org